Iubirea, ce-o păstram,
undeva, ascunsă-n mine,
și chipul ce-l adoram,
ce ajunsese să mă domine,
s-au estompat, au dispărut…
n-aș fi crezut…
n-aș fi vrut…
Trebuie să mă încarc,
din nou, cu energia din tine;
visele – trebuie să mi le descarc
la picioarele tale, vezi bine;
cu tine trebuie să mă reconectez,
iubirea ta s-o re-proiectez
și chipul să încerc, din nou, să ți-l pictez.
Și-aș vrea să te mai văd,
și mi-e mai bine când cred că vrei și tu să mă vezi.
Și-aș vrea să te mai simt,
și mi-e mai bine când cred că vrei și tu să mă simți.
Și-aș vrea să te mai aud,
și mi-e mai bine când cred că și tu mă auzi.
Și-aș vrea să încep să te înțeleg,
și mi-e mai bine când cred că și tu mă înțelegi.
Energizează-mă…
apoi epuizează-mă
și din nou energizează-mă.
Doar tu. Iubește-mă.
