M-ai învățat să sărut…
căci nu știam.
M-ai învățat să înțeleg
un alt limbaj…
al buzelor,
pe care nu-l pricepeam
până la tine.
M-ai învățat să apreciez
valoarea
buzelor fragede,
sângerâi,
umede,
arzătoare
și pasionate…
pe care n-o știam,
până la tine.
M-ai învățat să-ți simt
răsuflarea
și să-i înțeleg ritmul,
pe care nu-l deosebeam
până la tine.
M-ai învățat ce înseamnă „realitate”
făcându-mă să uit dorințele
deșarte…
căci mă amăgeam.
M-ai învățat, căci nu știam.
