Mi-a fost atât de dor de tine
că nu încetez să te sorb din priviri
când te văd.
Ești goală în fața mea,
cu trupul bronzat,
cu dungi albe
pe sub sâni…
dovadă că ai stat la soare
și poate… ai adormit
mângâiată de razele lui.
Te miros și nu mai am răbdare
să te pătrund…
să intru
în căldura despicăturii
frumos construite
de Dumnezeu între picioarele tale.
Îți cuprind sânii făcuți parcă
pe măsura mâinilor mele.
Îți sărut sfârcurile care se-ntăresc
de plăcere, fără îndoială!
Noroc că Dumnezeu te-a făcut
astfel încât să recunosc, din când-în-când,
că îți face plăcere să te dezmierd.
Zvârcurile înfiorate și umezeala despicăturii tale
îmi vorbesc și îmi spun că și ție
ți-a fost dor de mine.
Mă bucur de tine,
Cea mai frumoasă femeie din lume!
Show Comments