Închid ochii și îți văd acea privire
Ce mi-a smuls, într-o zi, inima din piept.
Nu uit: mi-a răpit până și sufletul din iubire,
Lăsându-mă neputincios și rănit… pe nedrept.
Închid ochii și îți văd irisul abisal al ochilor,
Care m-au făcut să mă arunc în a lor profunzime,
Unde m-am lăsat să plutesc în ritmul timpurilor
Ce treceau prin noi, și pe lângă noi, cu atâta cruzime.
Închid ochii și îți văd privirea tristă aruncată peste umăr,
În ziua în care ai renunțat la mine.
Te-am urât atunci, pentru că m-ai făcut să sufăr.
Orgolios, am întors capul, și-am vrut să uit de tine.
Închid ochii și te văd într-un vis interzis,
Urmărindu-mă cu inconfundabila ta privire,
Silindu-mă să mă ascund în alt vis,
De frica unei alte bătălii pierdute.
Închid ochii și aștept să te văd lângă mine.
Nu-mi dau seama dacă te îndepărtezi sau te apropii,
Dar aștept mereu să mă strigi pe nume,
Să te iau din nou de mână ca atunci când eram copii.